Prin legea sa de înfiinţare din 17/29 aprilie 1880, Banca Naţională a României a primit dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător. În vara aceluiaşi an au fost cumpărate de la Paris primele echipamente necesare pentru imprimarea bancnotelor.
– 1881 –
În cadrul imprimeriei băncii au început să fie tipărite bancnotele având valorile nominale 20, 100 şi 1000 lei.
Prima bancnotă emisă de BNR tipărită la Bucureşti a fost bancnota de 20 lei – „DOUE DIECI LEI”, cu data de emisiune 19 ianuarie 1881.
Pe lângă tipărirea bancnotelor, la Imprimerie au început să fie tipărite şi alte documente emise de autorităţi ale statului (titluri de rentă, acţiuni, obligaţiuni).
– 1889 –
Activitatea de imprimare a bancnotelor a fost mutată într-un spaţiu special conceput în Palatul BNR din strada Lipscani nr. 25.
– 1896 –
A fost realizată prima bancnotă românească tipărită în două culori.
– 1915 –
Au fost tipărite bancnote cu valoarea nominală de 1 leu şi 2 lei, pentru a compensa lipsa monedelor divizionare în timpul Primului Război Mondial.
– 1924 –
Spaţiile dedicate imprimării bancnotelor au fost extinse şi în aripa din str. Smârdan a Palatului Vechi al BNR. Au fost achiziţionate utilaje noi, maşini de tipărit, de numerotat şi de tăiat.
– 1929 –
După stabilizarea monetară, s-au tipărit noi bancnote de 100 lei, pe hârtie din ramie, în care erau încorporate 5 filigrane.
– 1937 –
O parte din hârtia cu filigran utilizată la imprimarea bancnotelor emise de BNR a început să fie achiziţionată din România, de la fabrica Letea din Bacău.
– 1943 –
Hârtia pe care s-a tipărit bancnota de 2000 lei are în structură, pe lângă filigran, şi fibre colorate, pentru o mai bună securizare.
– 1947 –
S-a tipărit bancnota de 5.000.000 lei, cupiura cu cea mai mare valoare nominală emisă în România.
După stabilizarea monetară din 15 august, noile bancnote au început să fie tipărite în sistem ofset. Au fost cumpărate două maşini de imprimat din Elveţia şi au fost preluate o serie de utilaje de la Tipografia Marvan.
– 1950 –
S-a trecut la un nou sistem de imprimare – taille-douce. Deşi superior din punct de vedere tehnic, acest sistem necesita cheltuieli de producţie foarte mari, astfel încât a fost utilizat numai până la reforma monetară din anul 1952.
– 1952 –
După reforma monetară au fost realizate noi bancnote emise de Banca Republicii Populare Române – Bancă de Stat. Acestea au fost tipărite în sistem ofset, pe hârtie cu filigran produsă în România.
A fost creată Unitatea Imprimeria Biletelor, unitate care a funcţionat conform principiului ‘’gospodăririi chibzuite’’. Structura avea 189 salariaţi (139 muncitori şi 50 personal tehnico-administrativ), cu ateliere pentru foto-reproducere, galvano-plastie, imprimare, finisare, analize chimice, verificare valori, întreţinere.
– 1953 –
A fost înfiinţată Întreprinderea de Bilete de Bancă şi Timbre, prin comasarea Unităţii Imprimeria Biletelor cu sectorul de imprimat timbre şi efecte poştale, având sediul în str. Fabrica de Chibrituri nr. 28. Noua întreprindere a trecut în subordinea Ministerului Finanţelor.
– 1957 –
Unitatea de imprimare a bancnotelor a fost scoasă de sub tutela Ministerului Finanţelor şi trecută la Banca Republicii Populare Române – Bancă de Stat. Astfel a luat fiinţă Imprimeria Băncii de Stat care în anul următor a fost reinstalată în Palatul Vechi al BNR, în aripa din str. Smârdan nr. 2.
– 1966 –
Au fost tipărite bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 lei, având noua denumire oficială a statului Republica Socialistă România.
Imprimeria avea atunci puţin peste 300 de angajaţi.
– 1985 –
Imprimeria băncii a fuzionat cu Fabrica de Timbre, organizare care s-a menţinut până în anul 1991.
– 1991 –
Prin hotărâre de guvern a fost înfiinţată Imprimeria Băncii Naţionale a României, regie autonomă care funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară în subordinea Băncii Naţionale a României.
A fost tipărită bancnota de 500 lei, prima bancnotă emisă de Banca Naţională a României după Revoluţia din anul 1989, realizată de către specialiştii din cadrul Imprimeriei BNR. Ulterior au fost puse în circulaţie bancnotele de 200, 500, 1000 și 5000 lei, tipărite în sistem ofset.
– 2001 –
A fost implementat sistemul de tipărire pe suport de polimer, Imprimeria BNR fiind prima tipografie din Europa care realizează bancnote pe suport de polimer.
– 2007 –
A fost inaugurat sediul actual al Imprimeriei Băncii Naţionale a României, care dispune de infrastuctura, maşinile, echipamentele şi sistemele de securitate care permit realizarea bancnotelor şi a imprimatelor securizate cu respectarea celor mai înalte standarde de calitate.
– 2011 –
Pentru a sărbători 130 de ani de la tipărirea în cadrul Imprimeriei BNR a primei bancnote emise de banca centrală a României, a fost realizat primul bilet aniversar, dedicat lui Eugeniu Carada (1836-1910).
– 2018 –
A fost tipărită bancnota aniversară, destinată colecţionării, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, având în prim-plan portretele regelui Ferdinand I şi reginei Maria.
– 2019 –
A fost tipărită bancnota aniversară, destinată colecţionării, cu tema „Desăvârşirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu”, având pe avers portretul marelui om politic.
– 2021 –
A fost tiparită bancnota cu valoarea nominală de 20 lei, prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu.
Pentru a marca împlinirea a 140 de ani de la imprimarea la Bucureşti a primei bancnote emise de Banca Națională a României, a fost tiparită bancnota aniversară, destinată colecționării, replică pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă în anul 1881.
Pentru a sărbători 140 ani de la tipărirea primelor bancnote în cadrul Imprimeriei BNR, a fost realizat un bilet aniversar care integrează într-o maniera inedită o serie de elemente grafice din bancnote românești tipărite de-a lungul timpului.
Biletul aniversar aduce în prim plan clădirea în care au fost instalate primele utilaje și au fost tipărite primele bancnote românești la București, alături de clădirea Imprimeriei BNR din prezent.
